În mod convențional, județul Hunedoara se împarte în șase zone etnografice, definite prin elemente particulare de cultură și artă populară.

   La nord e Țara Zarandului, regiune bogată în tradiții arhaice, care păstrează încă vechi meșteșuguri precum dogăritul sau olăritul. În bucătăria zărăndeană se simte savoarea tipică rețetelor din Apuseni. Deosebit este și modul de construire a bisericilor de lemn de aici, care, alături de cele din Valea Mureșului formează un grup valoros pentru patrimoniul cultural românesc. În Valea Mureșului, preparatele culinare au un gust mai rafinat, rețetele vechi fiind adaptate la ingrediente noi.

   Ținutul Pădurenilor se remarcă prin portul său tradițional, bogat în ornamente, iar mâncărurile se definesc prin simplitate și gust autentic. În Țara Hațegului, costumele populare au influențe bănățene, pădurenești sau din mărginimea Sebeșului, iar bisericile de piatră sunt o moștenire culturală valoroasă pentru tot spațiului transilvănean. Bucatele hațegane au gust puternic și condimentat.

   În Ținutul Orăștiei, străvechi pământ încărcat de istorie, gastronomia locală se bazează pe ingrediente naturale și urmează rețete din timpuri foarte vechi. În sud, Valea Jiului formează o zonă etnografică proprie, în care cultura culinară este influențată de ocupația de bază a jienilor, păstoritul, preparatele din lapte și carne de oaie fiind preferate. 

​    Dincolo de tradiții, obiceiuri sau elemente de artă populară, avuțiile cele mai de preț ale acestor ținuturi sunt oamenii prin care aceste comori sunt transmise și generațiilor viitoare.